You don’t care! It’s just hate!

Ianuarie 31, 2010

De ce uram? Stiu, intrebare stupida. Dar totusi….de ce uram? De ce ajungem in stadiul acela unde dorim raul cuiva care ne-a ranit sau care ne-a luat tot ce aveam mai scump pe lume? Sau in ipostaza de a face rau cu mana noastra unei persoane care ne starneste un val imens de furie si ne face sa ne dorim o razbunare crunta…Noi intre noi, ne ranim, fizic sau psihic si ne intaratam unii pe altii! Pentru ce? Din mandrie, pentru putere, pentru popularitate? Competitia asta care-i face pe cei slabi de inger sa reactioneze in cele mai neasteptate moduri si sa se intoarca impotriva celor dragi aratand cu degetul si spunand ”Voi imi puneti piedica si ma opriti sa ajung unde vreau! Voi imi stati in cale! Va urasc!”. Viata e dura! Ca sa supravietuiesti trebuie sa vezi partea buna a lucrurilor insa mai importanta este increderea in sine si vointa care din pacate lipsesc multor oameni. Dar ca sa nu deviez de la subiect, cand noi, cu tartacuta noastra suntem capabili sa judecam si stim ce este mai bine pentru noi, de ce continuam sa fim rai? De ce cand mergem pe strada suntem orbi si nu ne uitam sa vedem ce se mai intampla in jurul nostru? De ce sa fim atat de egoisti? De ce prin ignoranta sa atragem ura asupra noastra pe care apoi o vom exercita din plin asupra altor persoane fara sa avem rabdare, sa judecam, sa evaluam intamplarea si sa nu sarim ca arsi aruncand cu vina in stanga si-n dreapta? O serie de ”De ce-uri” la care uneori nu avem raspuns. Insa persoanele care urasc, nu o fac decat atunci cand li se umple paharul, cand simt ca nu mai pot. Nu putem spune ca un copil de 10 ani poate sa urasca. El nu a trecut prin viata ca sa-si dea seama cum merge treaba, el nu a luat suturi de la persoane pe care le iubea si pe care le respecta, el nu are o rana in suflet pe care o au unii oameni si nu are de ce sa urasca!

Ura este un subiect delicat. Putini se intreaba dupa ce au avut sentimentul acesta, daca ar fi putut face altfel; daca ar fi putut lasa de la ei. Ne este frica sa recunoastem unele lucruri, ne este frica sa ne gandim ca poate noi am gresit, ca poate ar fi un lucru destept daca ne-am cere iertare.  Nu avem puterea sa vorbim cu o persoana cu care ne-am certat. Sa vedem problema mai clar, sa cautam solutii! Si de aici, tacerea si distanta intre doua persoane face ca peste ani, sa modificam fara sa vrem motivul certei, ne spunem ca n-a fost vina noastra, ca el/ea a gresit! Daca suntem intrebati, raspundem cu ura si ne eliberam de orice vina. De ce? Pentru ca nu suntem in stare sa privim un adevar in fata, chiar daca acesta este nasol, urat si plin de durere.

Nu m-am referit la toata lumea in acest articol. Fiecare dupa viata lui, fiecare caz in parte este diferit. Insa daca cineva in situatia de mai sus citeste, n-ar fi rau sa stie ca o schimbare nu strica. Am dat si eu un sfat…Asa ca, e doar ura, poti s-o invingi si sa o stergi din viata ta.

Multam de inspiratie LELE!🙂

A.

2 Răspunsuri to “You don’t care! It’s just hate!”

  1. Emi said

    Mda…ai dreptate, e greu sa-ti ceri iertare, e greu sa lasi de la tine, dar lucrul asta depinde in mare parte si de cealalta persoana:) si de fiecare data vina e impartita…victima nu e mai nimeni(in rare cazuri)…mai sunt si persoane care se cred victime cand de fapt au si partea lor de vina.punct.:)

  2. Marru said

    Pentru ca avem sentimente. Simtim. Traim. Frica apare atunci cand tii la cineva (da, chiar si atunci cand tu esti in postura de „victima”, pentru ca fiecare tine la propria persoana; se numeste ego si, chiar daca uneori nu ne place, este esenta noastra)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: