Motive pentru bunătate

Decembrie 9, 2010

Când ajutaţi pe cineva, ce simţiţi? Vă simţiţi bine, vă simţiţi uşuraţi? De ce o faceţi?

De ce ajutăm? De unde izvorăşte bunătatea? Presupun că, undeva, ori în mintea noastră sau în sufletul nostru, există ceva care ne face să fim mai buni. Poate că nu tot binele pe care îl facem este din interes sau pentru a atrage atenţia – deşi, acestea sunt, în mare parte motivele unei fapte bune în ziua de azi. Nu ajuţi pe cineva doar de dragul de a ajuta; îl ajuţi pentru că ţi-e milă de el, iţi place de el, ţii la el sau eşti de credinţă că, ajutându-l, îl respecţi şi pe el şi te respecţi şi pe tine. Ocaziile de a-ţi dovedi că poţi fi bun apar la tot pasul. Este viaţa care te pune la încercare şi te provoacă să arăţi tot ce ai tu mai bun; tu poţi să te opreşti, să pui osul la treabă sau să mergi mai departe nepăsător şi să iţi vezi de viaţa ta…este alegerea pe care o luăm zilnic cu toţii! Problema se pune altfel când noi câştigăm ceva de pe urma ajutorului dat: atunci suntem dornici să ajutăm, ba chiar căutăm să obţinem mai mult decât merităm cu adevărat.

Când încercăm să impresionăm pe cineva, ne străduim din răsputeri, dăm totul din noi, însă, ne concentrăm numai asupra acelei persoane, de parcă pentru respectivul am face binele cerut şi nu pentru persoana care are nevoie de ajutor.  Adevărul este că multora nu le pasă ce fac, atât timp cât răsplata va veni bogată şi mustind de laude, pentru ca ei să se poată umfla în pene de mândrie parcă spunând, ”Uitaţi-vă toţi, eu am făcut totul, eu trebuie să primesc laurii!”

Există şi alt motiv pentru care vrem să facem bine: impulsul necondiţionat. Nu vrem nimic în schimb, nu vrem laude, nu vrem răsplată şi nici să se stie peste tot ceea ce am făcut noi. O facem pentru că aşa vrem noi, pentru că putem şi pentru că noi simţim că este ceea ce trebuie să facem. Simţim că suntem în locul porivit, la momentul potrivit. Vine din interiorul nostru fără să ne împingă nimeni de la spate şi fără vreo influenţă venită din partea cuiva. Lucrul acesta este rar…sunt puţini cei care fac bine doar ca să…facă bine. O persoană m-a întrebat odată: ”De ce vrei să mă ajuţi? Ce motiv ai? Aş putea fi o javră…nu mă cunoşti îndeajuns şi totuşi, vrei să mă ajuţi!” Nu i-am spus nimic atunci pentru că nu ştiam ce să îi răspund. Acum însă, mă gândesc că ar fi trebuit să îi spun aşa: ”Nu îmi pasă cum eşti şi nu mă interesează ce crezi despre tine; ar putea fi total greşit ce crezi tu! Însă, de faţă cu mine te-ai comportat bine, am putut avea încredere în tine şi, până acum, nu mi-ai trădat-o. Te ajut pentru că aşa vreau, pentru că e de datoria mea să încerc să te ajut. În cazul în care nu vei dori să îmi urmezi sfaturile şi să nu îmi accepţi ajutorul, eu mă voi retrage gândindu-mă că poate tu ştii mai bine ce ai de facut şi că eu am încercat şi nu am stat pe margine nepăsător.”

E adevărat că trebuie să ştii sau măcar să intuieşti când e cazul să ajuţi sau când e nevoie de intervenţia ta; nu tot timpul poţi face un bine, nu tot timpul vei fi apreciat pentru încercarea ta aşa că, rezumă-te la ce e necesar şi gândeşte -te şi la tine.

2 Răspunsuri to “Motive pentru bunătate”

  1. Oliviu Craznic said

    Misto articol – bravo!

  2. Adrian said

    Multumesc!🙂 Ma bucur ca ti-a placut!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: